Dacă petreci câteva zile în Koh Samui, o excursie cu barca în Parcul Național Ang Thong este obligatorie. Acest arhipelag se află la nici 40 de kilometri de Samui, numără 42 de insulițe, întinse pe vreo 100 de kilometri pătrați și are niște peisaje de vis. Nu degeaba se spune că Ang Thong l-ar fi inspirat pe britanicul Alex Garland să scrie ”The Beach”. Ulterior, cartea a fost adaptată într-un film (da, cel cu Leonardo Di Caprio), turnat în Maya Bay, între Krabi și Phuket, iar hoardele de turiști au început să meargă într-acolo.

Pentru noi, cea mai mare provocare legată de excursia în Ang Thong a fost alegerea tour operator-ului potrivit. Sunt nenumărate companii care organizează excursii cu barca în parcul național, de la foarte ieftine la foarte scumpe și cu programe mai mult sau mai puțin similare. După ce am citit review după review, am zis să mergem pe mâna băieților de la Tours Koh Samui (aka Ko Samui Boat Charter – îi găsiți aici și aici). No spoilers intended, dar a fost una dintre cele mai bune decizii pe care am putut să o luăm în vacanța din Thailanda.

Sus, pe Dragonul Albastru

Ziua trei de Koh Samui a început la 8:50 când, așa cum scria și în mail-ul rezervării, șoferul care urma să ne ducă la barcă ne aștepta deja la recepția hotelului. Ne-a poftit într-un minivan cu interior kitchos, în stil Pimp my Ride, și oglindă în plafon, pe care l-am împărțit cu încă trei oameni. 40 de minute mai târziu, eram deja pe un ponton în estul insulei și urcam pe barcă.

Ce ne-a convins cu adevărat să alegem opțiunea Tours Koh Samui pentru un tur în Ang Thong au fost bărcile pe care le folosesc băieții, respectiv Blue Dragon Boat și Red Dragon Boat care sunt un fel de mini yacht-uri din lemn. Am ales să evităm bărcile de mare viteză, dar și ferrybot-urile care pot fi supra-aglomerate. În acea zi, pe Blue Dragon, am fost 12 turiști.

Pe barcă am făcut imediat cunoștință cu York, un tânăr thailandez bine bronzat, care avea să ne fie ghid pe tot parcursul zilei. Ne-a povestit puțin despre zonele pe care urma să le vedem, ne-a sfătuit să stăm cât mai relaxați și, când a auzit că suntem din România, a avut grijă să ne întrebe dacă se găsesc vampiri pe la noi.

După hăhăiala de rigoare cu York, am lăsat în spate pontonul din Samui și am ieșit în apele Golfului Thailandez. Până ne-am acomodat cu valurile ușoare am stat pe fotoliile tip puf puse la dispoziție pe barcă, după care am început să pozăm și să filmăm insulițele care ne apăreau în cale. N-a durat mult să ne facem curaj să intrăm și în jacuzzi-ul amplasat în partea din față a bărcii. Da, au un jacuzzi mic și fain care se umple cu apa din ocean. E fix ce trebuie.

Prima dată la snorkeling

A durat cam o oră până când am ajuns în Ang Thong, suficient cât să ieșim din jacuzzi, să bem o bere și să luăm un mic dejun gătit pe barcă: gyoza prăjite și pachețele de primăvară cu legume. A fost boost-ul de energie de care aveam nevoie pentru că ne apropiam de prima activitate a zilei: sesiunea de snorkeling.

York și colegul lui ne-au ajutat pe fiecare în parte să ne găsim echipamente pe măsura noastră: ochelari cu tub, vestă, labe și ne-au explicat câteva reguli de bază: cum să respirăm corect, cum să ajustăm tubul de respirație sau de ce anume trebuie să ne ferim în apă.

Ne-am oprit lângă Koh Wao, într-o zonă de scufundări dedicată mai degrabă începătorilor. Este un punct important pentru bărcile de mare viteză care fac tururi în Ang Thong, dar noi am fost privilegiați pentru că Blue Dragon este singurul yacht turistic care ajunge acolo. Fiind aproape de ora prânzului, nu ne-am intersectat cu alte grupuri (bărcile de viteză trecuseră deja pe-acolo) și am profitat din plin de apa limpede să vedem pești care mai de care mai colorați, dar și meduze și arici de mare, de care am încercat să ne ferim cât mai mult. Chiar dacă eram singurul grup prezent în zonă la acea oră, York și echipa lui ne-au rugat să ne ținem vestele de scufundări pe noi, să putem fi reperați de la distanță de alte bărci care trec prin zonă.

V-am mai zis că în Thailanda se mănâncă la orice oră din zi și din noapte? Și pe barcă e la fel. Nici bine nu ne-am dezmeticit după snorkeling că a și venit momentul să luăm prânzul. Am mâncat pește proaspăt, legume, niște fâșii de pui pane plus tăieței cu și mai multe legume, toate gătite pe barcă de o tăntică thailandeză.

Ne-am continuat periplul prin Ang Thong și am poposit lângă așa-zisa ”Skeleton Island”, un ansamblu de roci care aducea cu un cap de schelet. Pe același model, York ne-a arătat și ne-a îndemnat să pozăm și insula maimuței, a leului, a crocodilului și chiar a elefantului. Thailandezii se pricep atât de bine să învelească informațiile în povești bune de spus turiștilor că ți-e mai mare dragul să îi asculți.

Turul a presupus și o oprire pentru o tură cu kayak-ul, rezervată celor din grup care optaseră pentru așa ceva. Noi am zis pas și doar i-am observat pe cei care au plecat în larg cu bărcuțele, printre insulițele cu înfățișări amuzante despre care v-am povestit mai sus.

Față în față cu Lacul de Smarald

Ultimul stop din excursia în Ang Thong a fost, fără dar și poate, și ”highlight-ul” zilei. Ne-am apropiat de Koh Mae Ko, insula ”mamă” din parcul național, locul din care se poate vedea laguna care l-a inspirat și pe Garland. Am fost transferați cu o barcă mai mică pe pontonul insulei, iar de-acolo a trebuit să urcăm câteva rânduri de scări ca să ajungem la viewpoint. N-a fost tocmai ușor, dar a meritat și cel mai mic efort.  

”Lacul de smarald” sau ”Talay Nai”, cum îi spun localnicii, stă ascuns în mijlocul insulei și este înconjurat de stânci pline de verdeață. Nu știu dacă de aici i se trage culoarea, dar trebuie să recunosc că nu mai văzusem apă atât de intens colorată până atunci. Un lucru e sigur: zona a rămas atât de bine conservată și pentru că înotul în lac este strict interzis, iar turiștii trebuie să se mulțumească doar cu pozele.

După ce am avut ”Lacul de smarald” doar pentru noi timp de vreun sfert de oră (din nou, am ajuns aici când celelalte grupuri de turiști plecaseră deja), am văzut și cealaltă panoramă de pe insulă: Golful Thailandei și o parte din insulele parcului național. E impresionantă, dar parcă rămâne puțin în umbra lagunei. Și chiar când credeam că nu ne mai poate surprinde nimic, ghidul nostru, York, ne-a spus că avem câteva minute la dispoziție să facem și o baie în Ocean. A fost suficient cât să ne rămână bine întipărită în minte imaginea Golfului Thailandei văzut din apă.

Întorși pe barcă, am fost așteptați cu fructe proaspete. Era deja trecut de ora 17:00. A urmat drumul de întoarcere spre Samui (alte două ore), în care am lăsat telefoanele deoparte (făcusem destule poze) și ne-am bucurat de apus, de peisaj și de acordurile lui Bob Marley fredonate pe alocuri de York.

Limbi de rață și alte ciudățenii

După ce ne-am întors la hotel cu același minivan kitchos, am decis că nu e bine să mergem la somn cu stomacul gol. Așa că am intrat prin Google Maps și vreo două-trei bloguri și am dat peste Esan Inter, o terasă la șosea, aproape de centrul Lamai-ului.

Ne-am distrat alături de chelneriță comandând unele dintre cele mai ciudate lucruri din meniu: limbi de rață, intestine de porc și picioare de porc (toate prăjite), cărora le-am alăturat și un curry massaman. Toate au fost suficient de gustoase cât să putem spune că am încheiat ziua victorioși. Dacă nu ne credeți pe cuvânt, v-am lăsat câteva poze mai jos.

Va urma