În 2016, când ritmul vieţii e din ce în ce mai alert, iar nouă ne pare câteodată că timpul nu ne e de ajuns, că nu avem vreme să ne întoarcem privirea către tradiţiile noastre româneşti, în colţuri diferite ale frumoasei noastre ţări, meşterii populari încă sculptează în lemn, încondeiază ouă, ţes porturi populare şi modelează lutul pentru a da naştere unor superbe vase ceramice. Şi au nevoie de noi să nu-i uităm, să îi susţinem, să cunoaştem mai bine munca pe care o depun din dragoste pentru artă şi tradiţie.
Meşteşugul ţesăturilor
Ştiai că…
- este cea mai răspândită îndeletnicire a ţăranilor români din toate regiunile ţării?
- această activitate era practicată exclusiv de femei, în special în perioada rece a anului?
- femeile pregăteau ţesături diferite în funcţie de evenimentele care urmau să se petreacă în familie?
- zestrea pregătită pentru fata care se mărita conţinea covoare, ştergare, feţe de masă, aşternuturi şi perne?
- materiile prime folosite sunt fie de origine animală, fie de origine vegetală, iar odinioară femeile foloseau firele în coloritul lor natural, astfel că ele trebuiau să aibă nu doar simţ artistic, dar şi cunoştinţe botanice pentru a alege plantele potrivite pentru ţesut?
- pe 24 iunie, de Sânziene, sărbătorim şi Ziua Universală a Iei?
- ia populară a fost adaptată la epoca modernă, astfel că a devenit o sursă de inspiraţie pentru pictori, designeri şi alţi artişti de pretutindeni?
Meşteşugul lemnului
Ştiai că…
- odinioară, fiecare ţăran avea cunoştinţe de bază despre meşteşugul lemnului şi cum să-l folosească în gospodărie?
- ulterior prelucrarea lemnului a fost ridicată la rang de artă?
- numeroase simboluri precum soarele, capul calului, bradul, coarnele berbecului sau floarea vietii erau folosite pe obiectele din lemn nu doar ca decor, ci pentru a transmite un mesaj anume?
- pentru a fi prelucrat, lemnul era tăiat în perioada de non-vegetaţie a anului, între prima brumă şi sfârşitul lunii februarie şi mai ales în nopţile cu lună plină?
- obiectele de lemn sunt de obicei făcute dintr-o singură bucată de lemn, pentru a valorifica fiecare parte a copacului?
Meşteşugul olăritului
Ştiai că…
- olăritul reprezintă, încă din perioada neolitică, cea mai veche şi cea mai importantă “industrie casnică”?
- deşi această îndeletnicire avea în trecut un rol practic, în zilele noastre olăritul capătă sensul ceramicii de artizanat, obiectele din lut fiind folosite din ce în ce mai des ca obiecte de decor?
- olăritul este o îndeletnicire destinată în exclusivitate bărbaţilor, femeile ajutând doar la decorare?
- în ţara noastră, cele mai importante centre de olărit se găsesc la Baia Mare, Corund, Cucuteni şi Horezu, ceramica de Horezu intrând în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO din 2012?
- simbolul ceramicii de Horezu, cocoşul, reprezintă paznicul împotriva necunoscutului şi simbolul biruinţei, al victoriei luminii asupra întunericului?
- ceramica patinată reprezintă metoda pe care familia Bledea, din Baia Mare, a implementat-o şi prin care a reuşit să obţină singurul brevet de inventator de ceramică românească?
- anual, la Corund, are loc Târgul de Ceramică al Meșterilor Populari, eveniment cu tradiție, organizat încă din anul 1978?
Meşteşugul încondeierii ouălor
Ştiai că…
- încondeierea ouălor de Paşti cu ceară este o tradiţie străveche, de origine slavă?
- pentru că sunt golite de conţinut, ouăle încondeiate pot rezista până la 100 de ani?
- cele mai vechi “condeie” au fost lumânarea şi pana de gâscă?
- la încondeiere se foloseşte în zilele noastre un instrument numit chişiţă, acesta fiind o stinghie de lemn cu un vârf de metal în capăt?
- cele mai valoroase ouă încondeiate româneşti se fac în Vatra Moldoviţei, Bucovina?
- în localitatea Vama din Bucovina există un muzeu dedicat încondeierii ouălor, unde pot fi admirate peste 3000 de exemplare?
Art & Craft susţine meşterii populari din România
Ce ne-a plăcut cel mai mult la campania “Susţinem meşterii populari din România” a celor de la Art&Craft este faptul că iniţiativa lor este bazată şi pe imagini frumoase şi prezentări detaliate a muncii pe care meşterii o depun pentru a duce mai departe tradiţia românească, dar şi mai mult este bazată pe fapte. Echipa de la Art&Craft a adus produse tradiţionale din toată ţara, chiar de la meşterii noştri populari, în toate magazinele sale din aeroporturi. Astfel, ei nu doar că promovează tradiţiile româneşti şi le asigură vizibilitate prin filmuleţele de prezentare postate pe canalul lor de YouTube, dar susţin în mod direct producătorii pentru a-şi comercializa frumoasele obiecte de artă.
Cu Art&Craft am făcut cunoștință în urmă cu ceva ani, când am intrat în magazinul lor din Aeroportul Național Henri Coandă și ne-au atras atenția delicioasele prune în ciocolată Vlăduț’s. De atunci, orice plecare de pe Otopeni începe cu o vizită la Art&Craft pentru a vedea ce produse tradiționale românești au mai adus. Pe lângă dulciuri, la Art&Craft găsim obiecte din lemn, ceramică populară, ouă încondeiate, ţesături tradiţionale şi multe alte suveniruri românești. Te invităm și pe tine să te bucuri de ele, iar dacă nu ai drum prin Otopeni sau prin aeroporturile din Sibiu și Târgu Mureș, poți vizita http://www.artandcraft.ro.